h1

Povestea lui Marcel – partea a doua

22/09/2010

Pentru cine n-a citit prima parte, click aici.

Trecuse mai bine de o luna de cand revenisem in tara. Inca stateam la Andrei. Am avut tentative razlete de a-mi cauta ceva de lucru insa nici eu nu eram foarte convins ca asta imi doresc. Eram dezorientat, aveam  o vraiste totala in ganduri si nu-mi imaginam vreodata ca este atat de greu sa o iei de la inceput. Eram singur. Doar eu, singurul care putea face ceva cu viata mea. Gandul asta imi dadea fiori. Mai fusesem pe cont propriu si ma descurcasem de minune… insa lejeritatea si siguranta pe care mi-o oferea viata alaturi de Ioana ma schimbase total. Nu familie, nu prieteni… nu Ioana (pentru ca ea tinuse loc de toate acestea pana acum). Probabil ca daca as fi avut ceva care sa-mi umple timpul nu mi-as fi facut atatea ganduri, atatea griji si mai ales, nu mi-as fi pus atatea intrebari. Ce fac cu viata mea, incotro o apuc, cine sunt, de ce mai respir, si mai ales, daca traiesc, de ce? Intotdeauna am fost convins ca absolut totul, in acest univers, se intampla cu un scop. Nimic nu este intamplare, nimic nu este in zadar. Stiam ca undeva, cineva le randuieste pe toate si le pune in ordine. Foarte important insa gaseam faptul ca in primul rand EU trebuie sa stiu ce-mi doresc si in ce directie vreau sa ma indrept. Imi petrecusem ultimii ani insotind pe cineva pe drumul vietii… dar pe un drum al unei vieti care nu-mi apartinea. Acum constatam (cu groaza) ca de fapt, viata mea nu exista… si nu exista pentru ca eu, cu buna stiinta, am ales sa n-am una. Am ales sa traiesc “azi” fara sa ma gandesc la viitor, fara sa ma gandesc la adevaratele valori ale vietii. Intr-un final m-am mutat cu chirie in garsoniera in care stau acum. Aici mi-am petrecut zile intregi in compania mea. Sunt singur cuc si nu ma deranjeaza deloc lucrul asta…

Poate c-am fost plictisitor insa scopul acestei povesti este unul foarte, foarte simplu. Cred ca sunt in postura in care am dreptul sa va dau sfaturi. Unul dintre proverbele mele preferate este “Cand te nasti,  toata lumea din jurul tau rade iar tu plangi. Traieste-ti viata in asa fel incat, atunci cand vei muri, tu sa razi si  toti cei din jurul tau sa planga”. Poate ca suna ciudat… insa in proverbul asta am gasit sensul vietii mele… N-am fost niciodata bun in a povesti insa sper ca s-a inteles pe deplin sfatul pe care incercam sa-l transmit cititorilor.

TRAIESTE. Cum spuneam in episodul trecut, uneori aveam senzatia ca in viata asta le-am facut pe toate, c-am trait toate senzatiile si momentele pe care un om le poate trai intr-o viata si ca oricat de mult as mai avea de trait, nimic nu mai poate fi nou si atractiv pentru mine. Ei bine, nu-I adevarat, viata este atat de complexa iar fiinta umana este atat de profunda incat, la orice nivel ai ajunge, exista inca lucruri pe care TREBUIE sa ti le doresti. In momentul in care un om nu mai are vise, idealuri, din punctul meu de vedere se poate numi MORT. Cel putin in ceea ce ma priveste, consider ca acum 2 luni am renascut. Cineva mi-a dat o a doua viata, o a doua sansa de a realiza ceva in viata asta. De la starea in care nu-mi mai doream nimic… acum imi doresc sa am o familie, astept momentul in care voi spune DA la starea civila si mai ales, astept cu infrigurare momentul in care o sa-mi iau in brate copilul nou nascut…

NU TE VINDE, gandeste-te ca cea mai importanta persoana din viata ta este chiar propria ta persoanau si ca oricat de tarziu ar parea, niciodata nu este prea tarziu sa te opresti din a face ceva ce n-ar trebui sa faci. Cum spunea si Ionut intr-unul dintre posturile anterioare: “cea mai buna cale de a te opri, este sa te opresti”. Asta nu inseamna ca trebuie sa te gandesti numai la tine sau sa fii egoist, calcand pe cadavre pentru a-ti atinge scopul… insa cand vine vorba de tine, oricat de greu ar parea, schimba ceea ce te face nefericit. Nu te plafona, nu incerca sa te obisnuiesti cu raul, nu face compromisuri. Viata asta este prea scurta pentru a fi irosita umpland-o cu momente si persoane ce nu te fac 100 % fericit.

AI INCREDERE IN TINE, si calculeaza-ti atent urmatorii pasi. Roaga-te la Dumnezeu si in acelasi timp gandeste-te ca Dumnezeul tau esti chiar TU si nimeni n-o sa vina sa te salveze dintr-un cacat… fara ca tu sa faci eforturi de a iesi de acolo. Invata sa te bazezi pe propriile forte si fii convins ca tu ai capacitatea de a-ti rezolva singur problemele si de a-ti croi un nou drum.

Si nu in ultimul rand, nu uita sa VISEZI !

S-auzim de bine !

M.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: